COLECŢIA „CARTEA ROMÂNEASCĂ"

Bogatul patrimoniu bibliografic al Sectorului Carte Rară şi Veche al BŞC „A. Lupan” a AŞM constituie un obiect de studiu al cercetărilor ştiinţifice din diferite domenii. Punerea materialului în circuitul ştiinţific reprezintă una din sarcinile fundamentale ale sectorului. Un interes deosebit are colecţia de Carte românească ce include culegeri de poezii, proză, tratate ştiinţifice, culegeri de documente, literatură juridică, economică, politică, studii de folclor, studii statistice etc. Include volume de date bibliografice, materiale despre circulaţia cărţii româneşti, însemnări manuscrise.

Împreună cu întreaga creaţie spirituală a poporului român, cartea şi tiparul românesc  au purtat pecetea unităţii, au reliefat mărturia etnică şi a circulat fără oprelişti împotriva restricţiilor impuse de graniţele politice, constituind o preţioasă mărturie a culturii poporului român. 

Cronicarii şi tipografii neamului românesc au un dar aparte nu doar de a transpune frumuseţea în creaţia lor, dar şi de a o transmite cu vlagă urmaşilor.

Opera scriitorilor aflată în sector a păstrat şi afirmat tradiţiile etniei, limba, conştiinţa de sine şi existenţa naţională, exprimând în acelaşi timp trăirea adevărată a poporului. Colecţia cuprinde cărţi ce au marcat nu numai momentul introducerii limbii române în biserică, ci şi momentul când acţiunile cărtureşti pentru trezirea conştiinţei iau amploare. Cartea şi tiparul românesc au jucat un rol însemnat în dezvoltarea societăţii, au participat la înfăptuirea tuturor marilor acte din istoria poporului român.

Volumele aflate în sector constituie factorul activ al afirmării şi menţinerii unităţii spirituale, al făuririi şi desăvârşirii statului roman.

Colecţia include opera marilor scriitori români N. Iorga, D. Bolintineanu, S. Barnuţiu, V. Alecsandri printre care am evidenţia volumul semnat de enciclopedistul de talie mondială, basarabeanul  B. P. Haşdeu,  Cuvente din bătrîni. Limba română vorbită între 1550-1600, editată la Bucureşti de către Societatea Academică Română, în anul 1878. Această lucrare este un „studiu paleografico-linguistic”, după cum l-a definit însuşi autorul.

Din colecţie fac parte şi cărţile lui V. A. Urechia: Poesia în facia politicei, 1867, Dela fraţi la fraţi: culegere de adhesiuni a Gintei latine, 1894, Codex Bandinus: memoriu asupra scrierei lui Bandinus dela 1646, 1895, scrierea lor fiind rezultatul unor stăruitoare investigaţii făcute, spre meritul lui V. A. Urechia.

O deosebită importanţă o au Cronicile României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei colectate de către Mihail Kogălniceanu. Distribuite în trei volume, reprezintă un unicat de cronici şi letopiseţe transpuse într-un stil deosebit, un limbaj specific, caracteristic climatului istoric, plin de lacune, dar cu o putere de atracţie nemărginită.

Între titlurile colecţiei se impun mai multe prin valoarea şi raritatea lor sau prin însemnările ce le conţin aparţinând diferitor centre tipografice care au existat pe teritoriul românesc : Îndreptarea legii, Târgovişte 1652,  Evanghelie, Snagov 1697, Apostol, 1683.

Pe parcursul anilor 2005-2009 colecţia s-a îmbogăţit cu 24 de volume ale Manuscriselor lui M. Eminescu.

Aşadar, colecţia de carte românească este un tezaur de informaţie istorico-culturală despre trăirea, gândirea şi suflarea românească. 

Galina CANŢÎR