COLECŢIA „MANUSCRISE"

Colecţia MANUSCRISE din cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM conţine câteva documente : câteva  Liturghii, Irmoase, Pilde duhovniceşti, Canoane  etc. Documentele din această colecţie se fac utile cercetătotilor ştiinţifici. Partea grafică, atractivitatea datorată răbdării copiştilor, artei miniaturii, legăturilor meşteşugăreşti ne relatează despre un interes deosebit manifestat faţă de aceste documente.

Pe câteva file ale manuscriselor, îndeosebi pe cele cu caracter religios, se găsesc însemnări  ce dezvăluie concepţii şi moravuri, fapte şi întâmplări mărunte, nu toate poate de amplitudinea solicitată pentru a constitui fapte istorice, dar atât de necesar de a fi la îndemâna cercetătorilor pentru reconstituirea trecutului.

Spre exemplu, manuscrisul de la începutul secolului al XIX-lea, Duhovnicească deprindere, copiat de monahul Stratonic de la mănăstirea Neamţ ne dezvăluie evenimente istorice: o răscoală ce a avut loc la Iaşi, în 1819, împotriva domnului Scarlat Alexandru Calimah voevod, într-al şaptelea an al domniei sale. Dintr-un alt comentariu lăsat pe paginile cărţii aflăm detalii despre un cutremur ce a avut loc pe 13 noiembrie 1829.

Un rol deosebit de important în colecţia dată îl are Pomealnic al Sfintei Mănăstiri Voroneţ, cea mai veche carte a colecţiei, tradusă şi scrisă la Voroneţ  în 1775, la care a trudit prolificul cărturar Bartolomeu Măzăreanu. Codicele reprezintă un manuscris cu copertă iniţială în scândură, acoperită cu piele, imprimată cu figuri florale. Sunt şi nişte urme a două catarame, dintre care s-a păstrat doar o legătură. Manuscrisul românesc cu caractere chirilice are 157 de pagini numerotate cu litere chirilice şi 3 nenumerotate. Câmpul fiecărei pagini este delimitat de copist printr-un patrulater dreptunghiular şi împărţit în două sau trei coloane. Nu se ştie cu exactitate când şi în ce împrejurări a ajuns codicele în Basarabia. Pomealnicul Mănăstirii Voroneţ reprezintă un document istoric deosebit de valoros şi prin faptul că deschide noi căi de cunoaştere cu privire la trecutul acestui lăcaş sfânt, a epocii lui Ştefan cel Mare, dar şi prin aceea că oferă informaţii noi despre zeci de generaţii de oameni de diferite ranguri. 

Galina CANŢÎR