COLECŢIA MOLDAVICA

Prezenţa într-o bibliotecă a unui compartiment ce conţine şi păstrează cu drag o parte  bibliofilă a spiritualităţii şi identitităţii unei naţiuni este probabil cel mai mare tezaur.

Colecţia MOLDAVICA a Sectorului Carte Rară şi Veche al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale este anume acel laborator de muncă intelectuală unde se găsesc printre rînduri şi litere dezvăluiri ale trăirilor neamului nostru.

Studierea patrimoniului naţional al unei biblioteci aduce un substanţial aport la cunoaşterea şi definirea unor mentalităţi, aspiraţii culturale.

MOLDAVICA s-a constituit fie printr-o susţinută şi costisitoare activitate de achiziţionare, fie prin înglobarea unui fond valoros deja existent în bibliotecă. O parte din cărţi au fost selectate, cumpărate de la anticariatele ştiinţifice din Kiev, Moscova, Odesa etc. În acest fel în rafturile sectorului s-au adunat lucrări de drept, politică, istorie, memorii, teologie.

Fondul mai cuprinde cărţi pegagogice, literatură psihopedagogică, tratate, manuale şcolare – deosebit de preţioase fiind Abecedarele alcătuite de Arhiepiscopul Gurie.

O importanţă notorie o au lucrările de drept ale juristului şi omului de stat român Andronache Donici, îndeosebi opera sa principală „Adunare cuprinzătoare în scurt din  cărţile împărăteştilor pravile...”  editată la Iaşi, Tipografia Mitropoliei în anul 1814. Ea îmbină obiceiul pământului cu normele de drept bizantin interpretate în sensul iluminismului.

O lucrare fără precedent între tipăriturile românești ale sec. XVII ce se află în colecţia dată este Cartea românească de învățătură sau Cazania lui Varlaam, editată în anul 1643 la Iaşi. Ea continuă să rămână obiect de cercetare, de dezvăluire și elucidare, în pofida numeroaselor  studii care i-au fost consacrate în decursul timpului. Realizată în mod strălucit este o valoroasă lucrare ce a trezit un mare interes în jurul său, interes dovedit de intensa circulație a exemplarului, care în decursul anilor a aparținut mai multor persoane, detalii care le aflăm din comentariile acestora lăsate pe filele cărții.

Unul din indiciile revelatoare ale dezvoltării culturii unei ţări este, existenţa tiparului şi a bibliotecilor. În istoria culturală a Basarabiei în sec. XIX un loc aparte revine înfiinţării de către Gavriil Bănulescu-Bodoni a Tipografiei Eparhiale la Chişinău. Dintre primele cărţi editate în acea tipografie se mai păstrează şi astăzi la noi Liturghie (1815), Molebnic (1815), Ceasoslov (1817), Mineiu de obşte (1819).

Biblioteca noastră pune la dispoziția cercetătorilor un bogat material documentar. Studierea temeinică și sistematică al întregii colecții ar scoate la iveală noi date prețioase din istoria culturii, învățămîntului și pegagogiei, date care pot reprezenta contribuții la bibliografia națională retrospective, ar dezvălui aspecte inedite din istoria tiparului, din istoria circulaţiei cărților, din istoria mișcării de idei în Basarabia, mărturie totodată a sdtrădaniilor înaintașilor noştri în scopul ridicării sociale şi culturale ale poporului nostru.

Galina CANŢÎR