COLECŢIILE SECTORULUI CARTE RARĂ ŞI VECHE

                     Sectorul Carte Rară şi Veche a  Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” face parte din  Serviciul de Organizare şi Comunicare a  Colecţiilor în subordonarea Secţiei  de Activitate Biblioteconomică  şi Arhivistică. În acest sector se atestă următoarele colecţii de cărţi:

·    Colecţia  „CARTEA DE REFERINŢĂ” include  un şir de cataloage ale manuscriselor româneşti, slavone etc.,  bibliografii analitice, diverse dicţionare,  ghiduri, monografii la temă, diverse dicţionare,  ghiduri, monografii la temă, enciclopedii, studii care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice despre începuturile tiparului, despre descoperiri ulterioare interesante (referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.) Cuprinde informaţii valoroase despre: istoria culturii, istoria scrisului şi a tiparului, istoria religiei, a bibliotecilor. Una dintre  cele mai relevante  volume din colecţia dată este Bibliografia  Românească Veche (1508-1830).

·        Colecţia „MOLDAVICA” cuprinde o serie de monografii şi volume de poezie, proză, folclor, culegeri statistice etc., mai cu seamă din perioada ţaristă şi din perioada postbelică. Colecţia însumează reviste şi ziare din perioada respectivă, cum ar fi: Revista Bucovinei, Basarabia, Şcoala moldovenească, Şcoala Basarabiei, Viaţa Basarabiei, Din trecutul nostru, Sfatul Ţării etc. Biblioteca Ştiinţifică Centrală  „A. Lupan” deţine un valoros tezaur bibliofil: Cartea  românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam, editată în 1643 la mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi. Tot în acestă colecţie se pot găsi tipărituri ecleziastice editate la Tipografia Exarhicească din Chişinău, sub conducerea lui Gavriil Bănulescu-Bodoni: Liturghie, 1815.

·         Colecţia „CARTEA RUSĂ” cuprinde lucrări în limba rusă din toate domeniile ştiinţei: istorie, literatură, politică, filosofie etc., editate în secolele XIX–XX. Aici găsim opere ale scriitorilor ruşi: M.I. Lermontov, N. Gogol, L.N. Tolstoi, I. Turgheniev etc. Cea mai reprezentativă ediţie a acestei colecţii este  Скупой  рыцаръ  de A. S. Puşkin, editată în 1873, la Sankt Petersburg.

·   Colecţia „MANUSCRISE” conţine câteva  Liturghii, Irmoase, Pilde duhovniceşti, Canoane  etc. Cea mai veche carte a colecţiei este Pomealnic al sfintei mănăstiri Voroneţ, tradusă şi scrisă la Voroneţ  în 1775, la care a trudit prolificul cărturar Bartolomeu Măzăreanu.

·     Colecţia „CARTEA ROMÂNĂ”  include culegeri de poezii, proză, tratate ştiinţifice, culegeri de documente, literatură juridică, economică, politică, studii de folclor, statistice etc. Îmbogăţesc colecţia scrierile lui D. Bolintineanu, V.A. Urechia, S. Bărnuţiu, N. Iorga,  dintre care scoatem în evidenţă volumul semnat de enciclopedistul de talie mondială, basarabeanul  Bogdan Petriceicu Hasdeu,  Cuvente din bătrîni. Limba română vorbită între 1550-1600, editată la Bucureşti de către Societatea Academică Română în 1878. Această lucrare este un „studiu paleografico-linguistic”, după cum l-a definit însuşi autorul. Tot aici se află şi manuscrisele lui Mihai Eminescu, cărţi cu caracter religios ale secolului XVII-XVIII editate în cele mai importante centre tipografice de pe teritoriul românesc: Târgovişte, Bucureşti, Blaj, Snagov.

·   Colecţia „CARTEA CU CARACTERE CHIRILICE” conţine preponderent literatură ecleziastică: Sfânta Scriptură, Minee, Trebnice, Liturghii, Sbornice, Amfologhioane, Evanghelii. Una dintre  cele mai importante  ediţii ale  colecţiei este Apostol, apărută în 1597 la Moscova (tirajul fiind foarte mare pentru acele vremuri, după cum au stabilit savanţii-bibliologi, de 1000 de exemplare),   care     include   gravura evanghelistului Luca, executată de către Ivan Timofeev Neveja.

·    Colecţia „CĂRŢI CU AUTOGRAFE”. Include diverse ediţii ale savanţilor, literaţilor, oamenilor de cultură, politicienilor care şi-au lăsat pe volumele proprii autografe pentru colegi, amici sau pentru instituţia noastră. Existenţa semnăturii autorilor pe paginile cărţii „conferă valoare bibliofilă” acestor exemplare, dau o pondere cărţilor, dincolo de conţinutul sau imaginea lor grafică. Un important autograf este Плодоводство Бессарабии  и его нужды realizat de Могилянский Н.К., la Chişinău în 1913. Dedicaţiile lăsate pot fi cu tentă politică, oferă descrierea succintă a cărţii etc.

·     Colecţia „CARTEA STRĂINĂ”. Include opere din tezaurul universal apărute de-a lungul secolelor XVI-XIX în importante centre tipografice din Europa: Paris, Varşovia, Lyon, Veneţia, Basel, Moscova. Colecţia cuprinde cele mai ilustrative ediţii tipărite în engleză, franceză, italiană, latină, germană, poloneză, spaniolă, începând cu anul 1595, care înglobează literatură artistică, istorică, ecleziastică, folclor etc. Printre autorii notorii, operele cărora se păstrează în patrimoniul nostru, sânt: Homer, Vergiliu, Cicero, Diderot, Voltaire, Hugo etc. Una  dintre cele mai vechi cărţi din această colecţie este L 'Ungheria spiegata de  Gio Nicolo Doglioni, editată la Veneţia în limba ştiinţei din acele timpuri, în 1595. Este despre istoria regatului Ungar. La sfârşitul cărţii, se ataşează o listă a regilor care au domnit de la începuturi până în 1595 şi o hartă a teritoriului. 

SECTORUL CARTE RARĂ ŞI VECHE AL BIBLIOTECII ŞTIINŢIFICE CENTRALE „ANDREI LUPAN” A AŞM

Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei are o colecţie de carte rară de-a dreptul fabuloasă. Mii de volume aşteaptă cititorii pentru a dezvălui înţelepciunea veacurilor apuse.

Sectorul carte Rară şi Veche al bibliotecii deţine un bogat patrimoniu de valori bibliofile, costituit dintr-o valoroasă colecţie de carte românească veche, carte cu caracter religios, carte străină apărută în cele mai importante tipografii europene, manuscrise, periodice

Cartea veche şi rară a fost prezentă în fondurile Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „A. Lupan” a AŞM chiar de la constituirea acesteia. Într-un document, elaborat imediat după cel de-al doilea război mondial de către directorul Instututului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice  V. Senkevici  se specifica că printre cele 1200000 de cărţi din fondurile bibliotecii instituţiei se aflau şi „ediţii de unicat din secolele XVI-XVIII”. Însă ca un loc aparte, direcţionat tipăriturilor inedite a fost înfiinţat abia în 1977 şi se numeşte Sectorul Carte Rară şi Veche.

Evoluţia fondului a cunoscut mai multe etape, care i-au marcat fundamentarea şi l-au definit ca pe un sector aflat prioritar pentru păstrarea şi conservarea documentelor vechi şi rare. Atunci a început depistarea şi colectarea ediţiilor rare şi vechi din fondul bibliotecii. Au fost consultate cataloagele alfabetice şi selectate cele mai preţioase ediţii existente la acea dată. Au fost alese unicatele, cartea cu tiraj limitat, cartea românească veche, cartea străină veche, ediţiile princeps, cărţile originale din punct de vedere tipografic, cărţile cu autografe etc.

Completarea colecţiilor a început din donaţiile persoanelor cointeresate în dezvoltarea culturii. Pe parcusul anilor au fost studiate fondurile anticariatelor din centrele ştiinţifice de la Moscova, Kiev, Odessa, de unde au fost cumpărate cărţi referitoare la Moldovica.  Nu se cunosc toate mijloacele prin care au ajuns pe rafturile noastre unele din preţioasele tipărituri. Pentru cele cu caracter religios, de exemplu, drumul poate fi restituit din însemnările şi comentariile lăsate pe filele îngreunate de vreme a cărţilor. O parte din exemplarele inedite vechi şi rare au dispărut în perioada războiului.

Fiind constituit sectorul specializat, cărţile au fost prelucrate, sistematizate şi catalogate, organizându-se un fişier al  fondului ce se alfă în sector.

La etapa actuală, biblioteca dispune de un bogat fond de carte rară şi veche, aproximativ 7500 de volume. Colecţiile poartă un caracter enciclopedic: cărţi şi periodice din domeniul istoriei, al literaturii, culturii, filosofiei, sociologiei, esteticii, politicii, economiei, fizicii, chimiei, agriculturii. Dintre valorile bibliofile aflate în sector un interes deosebit prezintă: Doglioni, N. L’Ungheria Spiegata da Gio  (Venice, 1595), Carte românească de învăţătură (Iaşi, 1643), Îndreptarea Legii (Târgovişte, 1652), Dimitrie Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abhenmen (Hamburg, 1745), De obşte gheografie în traducerea lui Amfilohie Hotiniul (Iaşi, 1795), Mihail Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovei. Tom. 1-3. (Iaşi, 1846-1852), Liturghier (Chişinău,1815) ş.a.

Obiectivele de bază ale sectorului:

1.  Completarea, constituirea, conservarea şi studierea, cărţilor din fondul de Carte rară şi veche;

2.   Organizarea expoziţiilor pe diverse tematici;

3. Înscrierea şi servirea operativă a utilizatorului prin împrumutul publicaţiilor în sala de lectură.