ADUNAREA CAZANIILOR (Viena, 1793)

        Cărţile sunt moştenirile pe care marile spirite le lasă omenirii, care sunt date din generaţie în generaţie ca daruri pentru posteritatea celor care nu s-au născut încă.

Joseph Addison

Adunarea Cazaniilor, una din cărţile care completează bogata colecţie de carte religioasă a bibliotecii, este o carte de învăţătură duhovnicească, scrisă în limba română, cu caractere chirilice, editată la tipografia lui Ştefan Novacovici din Viena, în 1793. 

Scrisă într-un stil viu, plin de culoare, cu fraze complexe atrage atenţia prin aspectul  fizic, conţinutul ei, frumuseţea graiului. Predicile din carte au fost cu grijă adunate de la sfinţi părinţi, de la cei mai vechi învăţători şi izvoditori. Filele ilustrate cu gravuri, cu iniţiale florale, frontispicii, vignete, letrine, podoabe finale – dau cărţii o imagine deosebită.

Coperţile din lemn îmbrăcat în piele presată sunt frumos decorate cu un chenar, ornamente în colţuri şi în mijloc – nişte frunzuliţe ce iau frumos forma unei cruci. S-au păstrat, deşi nu în întregime legăturile-cureluşele din metal şi piele ale cărţii. Pe contorul compus din 5 nervuri puţin vizibil se desluşeşte titlul cărţii.

Prima pagină, înzestrată cu chenar, are frontispiciu cu Iisus Hristos ce îl reprezintă de Mîntuitor redat în trei sferturi, înveşmântat în mantie şi tunică. Poartă nimb cruciger cu inscripţiile O.(ω). N. El emană raze în toate direcţiile fiind înscris într-un medalion susţinut de vrejuri din frunze, stilizate de acant [1].

Titlul e tipărit cu roşu şi negru. Pagina conţine textul: „Întru mărirea sfintei de o fiinţei, de vieaţă făcătoarei, | şi nedespărţitei Troiţi, Tatălui, şi Fiului, şi sfîntului Duh|, sau tipărit cartea aceasta: |ADUNAREA CAZANIILOR | a | multora feliuri de cuvinte învăţătoare | de | năravuri bune, | la Duminecii şi Sărbători prăznuitoare | În trei părţi | deosebi| cuprizîndu-să | Cu slobozenia celor mai mari | Şi cu blagoslovenia pravoslavnicului | Arhiepiscopului şi Mitropolitului | Carloveţului.| Întru împărăţitoare cetatea Beciului | În Tipografia de bun neam Născutului Stefan de Novacovici, la | anul dela facerea lumii 7301, dar dela Naşterea lui Hristos 1793 a Îndictionului 21” [2].

Cartea cuprinde 3 părţi, cu paginaţie deosebită. Primele 5 foi nu sînt numerotate. Introducerea  ocupă 3 din foile liminare [3, p. 123]. La începutul introducerii este un frontispiciu cu frunze de acant: reprezintă o frunză mare în mijloc, terminată în partea de sus cu o cruciuliţă, în timp ce din partea de jos pleacă spre dreapta şi stînga alte frunze ce formează o volută bogată.

Prima parte a cărţii are 94 de foi şi cuprinde învăţăturile bisericeşti ce trebuie citite în toate duminicile de la Anul Nou până la Pogorârea Sfântului Duh.

A doua parte, 84 de foi cu cuvinte de învăţătură bisericeşti, care de la întîia până la a 31 săptămână după pogorârea Sfântului Duh, duminicile să se citească .

Partea a treia din 87 de foi cuprinde cazanii bisericeşti cele ce de la duminicile strămoşilor la toate sărbătorile domneşti şi la sărbătorile sfinţilor a se citi.

În total, cartea are 270 de foi. Textul este scris cu caractere chirilice – cu tipar negru (cu excepţia primei foi). Letrinele sunt Prima literă de mărimea a trei rînduri, sunt frumos ornate, împletite cu elemente floristice, încadrate într-un chenar.

La sfîrşitul fiecărei părţi sînt frumos gravate nişte ilustraţii de dimensiuni mici ce reprezintă: un bucheţel de  flori cu frunze, pe Născătoarea cu pruncul în braţe şi o roză în mînă.

În text se găsesc însemnări, sublinieri şi notiţe. La pagina 30 a primei părţi în josul foii este un comentariu scris de mînă cu caractere chirilice, greu de desluşit. Scrierea conţine un pasaj din Biblie a Apostolului Pavel către romani, cap. 13.: „Să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în arma luminii...”.

Starea cărţii: deteriorări de natură fizică-ondularea suprafeţei hârtiei, îndoituri, răsucire, pete de ceară, arsuri.

Tipăritura poate fi consultată de oricine e interesat de cultura şi ştiinţa altor vremuri. Privire tristă, însingurată, nuanţă – învechită, pierdută în umbra timpului provoacă incitări sublime, iar descrierea, deşi succintă, crează predilecţia de a citi, de a cunoaşte spiritul credinţei „vechi”, provoacă curiozitatea şi dorinţa de a răsfoi timpul care vorbeşte prin puterea cuvântului, or, omul se purifică prin setea de a cunoaşte.

                                                                          Galina CANȚÎR

Referințe bibliografice:

1. Tatay Anca Elisabeta. Din istoria şi arta cărţii româneşti vechi: gravura de la Buda (1780-1830). –  Cluj-Napoca, 2011. – 500 p.

2. Bianu, I. şi Hodos, N. Bibliografia românească veche. 1508-1830. Vol.II.  Bucureşti, 1910. - 570 p.

3. Cereteu Igor. Cartea românească veche și modernă în fonduri din Chișinău: Catalog. - Iași, 2011. - 433 p. 

4. Micu Emilian. Din istoria culturală a Românilor din Austro-Ungaria : Contribuiri fragmentare la istoria Tipografiei Ilirice-Româneşti din Viena 1770-1793 şi 1795. - Transilvania, 1910, XLI (1-2), 17-30.

COLECȚIA DE ZIARE ȘI REVISTE

Sectorul Carte Rară și Veche conţine diverse ediţii ale ziarelor şi revistelor care în pofida trecutului istoric au avut puterea de a fi editate şi de a ne aduce o dovadă vie a evenimentelor,  destinelor şi faptelor ce au contribuit la dezvoltarea culturii şi spiritul naţional. Periodicele sînt cu tentă social-politică, literare, istorice, artistice, din diferite timpuri, unele fiind editate cu caractere latine, altele cu caractere chirilice.

Specificul inedit al acestor mărturii ale trecutului îl constituie aportul marelor personalităţi culturale: scriitori, preoţi, avocaţi, scriitori care au colaborat şi care au făcut ca glasul lor să fie auzit nu doar pe teritoriul ţării, dar şi peste hotare.

Revistele din fondul bibliotecii cuprind anii 1861-1944: Бессарабскiя областныя вьдомости (1861); Răsăritul (1918); Şcoala Basarabiei (1918-1923) - o revistă lunară de cultură pedagogică; Moldova de la Nistru (1920-1922); Gândul neamului (1923); Codrul Cosminului  (1924-1940) - o publicaţie ce favoriza rezultatele cercetărilor ştiinţifice inspirate de fenomenele istorice şi culturale din România; Doina Basarabiei (1929); Viaţa Basarabiei (1932-1944);  Din trecutul nostru (1933-1939);  Prut şi Nistru (1934-1936);  Familia noastră 1937; Bugeacul (1940).

Colecţia de ziare întruneşte perioada 1903-1940: Бессарабец (1903); Одесский листок (1905); Бессарабия (1911); Бессарабский листок (1912); Cuvînt Moldovenesc (1914); Аккерманское слово (1914); Sfatul Ţării (1917); Будушее Аккермана (1924); Adevărul (1924-1933);  Viaţa Basarabiei (1927-1940); Albina (1936) etc. 

LUMINĂ DIN LUMINĂ

Lumină din lumină este titlul expoziţiei de carte organizată în Sectorul Carte Rară şi Veche cu ocazia a celor 200 ani de la apariţia tiparului în Basarabia.

Unul din indiciile revelatoare ale dezvoltării culturii unei ţări este existenţa tiparului şi a bibliotecilor. În istoria culturală a Basarabiei în sec. XIX un loc aparte revine înfiinţării Tipografiei Eparhiale la Chişinău de către Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Moment istoric ce a jucat un rol însemnat în dezvoltarea societăţii, la înfăptuirea marelor acte din istoria poporului nostru.  Tipografia a constituit factorul activ al afirmării şi menţinerii unităţii spirituale, al făuririi şi desăvârşirii neamului.

La expoziţie sunt vernisate cărţile bisericeşti editate la Tipografia Exarhicească din Chişinău (Duhovnicească, apoi Eparhială): Liturghia (1815) – prima carte scoasă la tipar în Chişinău, Molebnic (1815), Ceasoslov (1817), Mineiu de obşte (1819),  Molitvenic (1820), Rânduiala sfinţirii bisericii (1820), Liturghie (1837), Liturghie (1859), Tipic bisericesc (1823), Penticostarion  (1853), Chiriacodromion (1860). 

         

                             


   

         

 

         

 

200 ANI DE TIPAR ÎN BASARABIA

Matei Basarab spunea că tiparul este bogăţia mai de preţ şi mai cinstită decît toate bogăţiile pământului. Tiparul şi cartea, împreună cu întreaga creaţie spirituală a poporului nostru au purtat pecetea unităţii, au reliefat mărturia etnică şi au circulat fără oprelişti împotriva restricţiilor impuse de graniţele politice, constituind o preţioasă mărturie a culturii poporului nostru.

Cu ocazia aniversării a 200 ani de la înfiinţarea Tipografiei Exarhiceşti în Chişinău în Sectorul Carte Rară şi Veche a fost organizată o expoziţie de carte cu titlul 200 ani de tipar în Basarabia.

Sunt vernisate cărţi despre istoria bisericii în Basarabia, istoria cărţii româneşti, tipăriturile bisericeşti, tipografii care au activat, despre Gavriil Bănulescu Bodoni - cel care a pus bazele culturii româneşti în Basarabia, a contribuit la conservarea spiritului românesc pe teritoriul nostru. 

Documente expuse: Petru Haneş, Scriitorii Basarabeni; Ştefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă; Nicolae Iorga Istoria Bisericii româneşti, Vol. 2.; Paul Mihailovici, Fapte trecute şi basarabeni uitaţi; Danilov Maria, Cenzura sinodală şi cartea religioasă în Basarabia 1812-1918; Cereteu Igor, Unele consideraţii privind difuzarea cărţii vechi tipărite la Chişinău.