Cartea de referinţă descrie tratate, enciclopedii, studii,
articole, care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice despre
începuturile tiparului, despre descoperirile ulterioare interesante
(referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.).
Ne oferă informaţii valoroase în domeniul
biblioteconomic. Acesta cuprinde: istoria culturii, istoria scrisului şi a
tiparului, istoria legăturii de carte, istoria religiei, a bibliotecilor,
domenii ale ştiinţelor abandonate sau ale celor continuate astăzi, circulaţia
cărţilor, etc.
Bogatul index de subiecte, care însoţeşte
bibliografia, le atestă, evidenţiind în acelaşi timp şi titlurile cărţilor
vechi asupra cărora cercetătorii s-au aplecat îndelung, valorificându-le conţinutul, arta scrisului, a tiparului şi a
legăturii.
Colecţia „CARTEA DE REFERINŢĂ” din Sectorul Carte
Rară şi Veche al BŞC „A. Lupan” include
un şir de cataloage ale manuscriselor româneşti, slavone, italiene,
portugheze etc., bibliografii analitice,
diverse dicţionare: Dicţionarul
Scriitorilor Români, în 4 volume,
Dicţionarul elementelor româneşti, Dicţionarul literaturii române de la origini
până la 1900, ghiduri, monografii la temă, enciclopedii, studii care pun în lumină o serie de
adevăruri ştiinţifice despre începuturile tiparului, despre descoperirile
ulterioare interesante (referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte
etc.)
Documentele din colecţie sunt în limba română, rusă,
bulgară şi oferă informaţii despre istoria culturii,
istoria scrisului şi a tiparului, istoria religiei, istoria bibliotecilor.
Colecţia enumeră câteva bibliografii româneşti vechi de o
importanţă colosală editate în perioada anilor 1903, 1910, 1912, 1912-1936, 1944.
Una dintre cele
mai relevante este Bibliografia Românească Veche
(1508-1830). Această lucrare este realizată de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, fiind
editată la Bucureşti în 1903.
Din prefaţa bibliografiei desprindem că „În publicaţiunea de faţă se încearcă pentru întâia oară a se
da o arătare completă despre tot ce se
scrie că s-a tipărit în ţerile românesci
sau de Români în alte ţeri până la 1830.”
În Bibliografia
Românească Veche (1508-1830) identificăm un şir de lucrări valoroase
care fac parte patrimoniul neamului românesc, plasate în ordine cronologică:
1. 1508 – Liturghier slavonesc, tipărit de
Macarie (la Târgovişte), 7016.
2. 1512 – Evangheliar slavonesc, tipărit de
Macarie (la Tîrgovişte).
3. 1535 – Octoih slavonesc.
4. 1544 – Catechism românesc, tipărit la Sibiu.
5. 1545 – Molitvenic slavonesc, tipărit la Târgovişte.
6. 1547 – Apostol slavonesc, tipărit de Dimitrie
Logofetul, nepotul lui Bojidar, la Târgovişte.
7. 1547 – Apostol slavonesc, tipărit de Dimitrie
Logofetul (la Târgovişte).
8. 1550 – Triod-Penticostar slavonesc.
9. 1560-61 – Evangheliar românesc, tipărit de
Diaconul Coresi, la Braşov.
10. 1562 – Evangheliar slavonesc, tipărit de
Diaconul Coresi la Braşov în 7070.
11. 1563 – Apostol românesc (tipărit de Diaconul
Coresi la Braşov).
12. 1564 – Tâlcul evangheliilor şi Molitvenic românesc (tipărite de
Diaconul Coresi la Braşov).
13. 1568 – Psaltire românească de diaconul Coresi.
14. 1568 – Sbornic slavonesc, partea II,
tipărit de diaconul Coresi la 7070.
15. 1570 – Psaltire românească, tipărită de diaconul Coresi, Braşov.
16. 1574 – Octoih slavonesc, partea I (glas 1-5),
tipărit de diaconul Coresi.
17. 1575 – Octoih slavonesc, partea II (glas 5-8),
tipărit de diaconul Coresi.
18. 1577 – Psaltire slavo-românească, tipărită de
diaconul Coresi.
19. 1577 – Psaltire slavonescă, tipărită de
Diaconul Coresi la 7085.
20. 1578 – Triod slavonesc, tipărită de Diaconul
Coresi.
Documentele le puteţi solicita şi consulta în sectorul
Carte Rară şi Veche al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM,
pe strada Academiei 5a, Blocul Central.
