COLECŢIA „CARTEA DE REFERINŢĂ"

Cartea de referinţă descrie tratate, enciclopedii, studii, articole, care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice despre începuturile tiparului, despre descoperirile ulterioare interesante (referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.).

Ne oferă informaţii valoroase în domeniul biblioteconomic. Acesta cuprinde: istoria culturii, istoria scrisului şi a tiparului, istoria legăturii de carte, istoria religiei, a bibliotecilor, domenii ale ştiinţelor abandonate sau ale celor continuate astăzi, circulaţia cărţilor, etc.

Bogatul index de subiecte, care însoţeşte bibliografia, le atestă, evidenţiind în acelaşi timp şi titlurile cărţilor vechi asupra cărora cercetătorii s-au aplecat îndelung, valorificându-le conţinutul, arta scrisului, a tiparului şi a legăturii.

Colecţia  „CARTEA DE REFERINŢĂ” din Sectorul Carte Rară şi Veche al BŞC „A. Lupan” include  un şir de cataloage ale manuscriselor româneşti, slavone, italiene, portugheze etc.,  bibliografii analitice, diverse dicţionare: Dicţionarul Scriitorilor Români, în 4 volume, Dicţionarul elementelor româneşti, Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, ghiduri, monografii la temă, enciclopedii, studii care pun în lumină o serie de adevăruri ştiinţifice despre începuturile tiparului, despre descoperirile ulterioare interesante (referitoare la identificări de ediţii, autori, subiecte etc.)

Documentele din colecţie sunt în limba română, rusă, bulgară şi oferă informaţii despre istoria culturii, istoria scrisului şi a tiparului, istoria religiei, istoria bibliotecilor.

Colecţia enumeră câteva bibliografii româneşti vechi de o importanţă colosală editate în perioada anilor 1903, 1910, 1912, 1912-1936, 1944.

Una dintre  cele mai relevante  este Bibliografia Românească Veche (1508-1830). Această lucrare este realizată de Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, fiind   editată la Bucureşti în 1903.

Din prefaţa bibliografiei desprindem că „În publicaţiunea  de faţă se încearcă pentru întâia oară a se da o arătare completă  despre tot ce se scrie că s-a tipărit în ţerile românesci  sau de Români în alte ţeri până la 1830.”

În Bibliografia Românească Veche (1508-1830) identificăm un şir de lucrări valoroase care fac parte patrimoniul neamului românesc, plasate în ordine cronologică:

1. 1508 – Liturghier slavonesc, tipărit de Macarie (la Târgovişte), 7016.

2. 1512 – Evangheliar slavonesc, tipărit de Macarie (la Tîrgovişte).

3. 1535 – Octoih slavonesc.

4. 1544 – Catechism românesc, tipărit la Sibiu.

5. 1545 – Molitvenic slavonesc, tipărit la Târgovişte.

6. 1547 – Apostol slavonesc, tipărit de Dimitrie Logofetul, nepotul lui Bojidar, la Târgovişte.

7.  1547 – Apostol slavonesc, tipărit de Dimitrie Logofetul (la Târgovişte).

8.  1550 – Triod-Penticostar slavonesc.

9. 1560-61 – Evangheliar românesc, tipărit de Diaconul Coresi, la Braşov.

10. 1562 – Evangheliar slavonesc, tipărit de Diaconul Coresi  la Braşov în 7070.

11. 1563 – Apostol românesc (tipărit de Diaconul Coresi  la Braşov).

12. 1564 – Tâlcul evangheliilor şi Molitvenic românesc (tipărite de Diaconul Coresi  la Braşov).

13. 1568 – Psaltire românească  de diaconul Coresi.

14. 1568 – Sbornic slavonesc, partea II, tipărit de diaconul Coresi  la 7070.

15. 1570 – Psaltire românească, tipărită  de diaconul Coresi, Braşov.

16. 1574 – Octoih slavonesc, partea I (glas 1-5), tipărit de diaconul Coresi.

17. 1575 – Octoih slavonesc, partea II (glas 5-8), tipărit de diaconul Coresi.

18. 1577 – Psaltire slavo-românească, tipărită de diaconul Coresi.

19. 1577 – Psaltire slavonescă, tipărită de Diaconul Coresi la 7085.

20. 1578 – Triod slavonesc, tipărită de Diaconul Coresi.

Documentele le puteţi solicita şi consulta în sectorul Carte Rară şi Veche al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” a AŞM, pe strada Academiei 5a, Blocul Central.