2014-07-07

DE OBŞTE GHEOGRAFIE ( Iaşi,1795)


De ote gheografie este una din lucrările secolului XVIII-lea cu răsunet de  valoare ştiinţifică, un amalgam de idei care tind să pătrundă în conştiinţa cititorilor. Cartea este tălmăcită din limba italiană. Prelucrată, prin intermediul unei ediții italiene, după Geografia universală a iezuitului Claude Buffier, cuprinde informații istorice și geografice asupra Moldovei.  În spiritul iluminist al epocii, obiectivul autorului nu era adecvarea traducerii la sursă, ci educarea maselor, prin urmare intervine în texte cu pasaje explicative sau cu fragmente preluate din alţi autori. 
Foaia de titlu: DE OBŞTE GEOGRAFIE / PE LIMBA MOLDOVENEASCĂ / Scoasă de pe Geografie lui Bufier, după orînduiala care acum mai pre urmă sau aşăzat în academie dela Parizi. /Acum întîi tipărită: În zilele Pre Luminatului, şi Pre Înălţatului Domnului Nostru: ALEXANDRU IOAN CALIMAH VOEVOD / Cu Blagoslovenia, şi cu toată cheltueala Preosfinţitului Mitropolit atoată Moldavia Kirio Kir: IACOV întru a Preosfinţiei sale Tipografie./ În Sfînta Mitropolie, în Iaşi./ Let: 1795, august: 22./ Sau tipărit de Ierodiacon Gherasim: /şi de Pavel Petrov tipograf.
 Autorul cărţii, Amfilohie Hotiniul, a fost un călugăr moldovean, care a îndeplinit pentru o perioadă funcția de episcop al Hotinului (1767-1770), de unde i se trage și numele.  După unele surse ar fi învăţat la şcoala mănăstirească de la Putna, însuşindu-şi cunoştinţe în domeniile filosofiei, astronomiei, fizicii, matematicii, geografiei, istoriei, apoi ar fi studiat teologia la Academia Movileană din Kiev. Manualele lui au avut o largă circulaţie în Ţările Române şi au contribuit la răspândirea ideilor ştiinţei, ale filosofiei moderne, precum şi la formarea terminologiei filosofice şi ştiinţifice româneşti.
Pe verso-ul foii de titlu este „Cuvînt cătră cetitoriu” şi ocupă trei pagine: ”Deci iubite cetitoriu, priimeşte acest puţin, şi te învaţă că pe urmă vei şti şi cel mult. Şi te las cu pace, că eu sînt de apururea rugătoriu cătră Dumnezeu pentru folosul Pravoslaviei voastre. Smeritul între Arhierei, AMFILOHIE HOTINIUL.”
Urmează apoi o notă Pentru izvodirea Gheografiei şi scara cărţii: Geografie este cuvînt grecesc, alcătuit din două cuvinte ghi si grafie, care în limba noastră  înseamnă scrisoarea pămîntului. Autorul dă o explicaţie a „Gheografiei”. Ea poate fi istoricească, filosofească şi matimaticească. Geografia istoricească, cuprinde arătările de trebuinţa ţărilor şi lucrurile care l-au luminat. Geografia filosofească cuprinde întru sine apropierile fireşti a locurilor. Cea matimaticească e cea care însemnează chipul pămîntului  a sale părţi şi arătările cereşti.
În introducere, se povesteşte despre Alexandru Milionianul, ucenicul lui Telete (născut cu 6 veacuri înainte de Hristos) care a măsurat pămîntul şi la închipuit într-un glob. Cuvinte întrebuinţate: răsăritul, apusul, amiazăzi, miază noapte, pămînt întărit, pămînt ostrov, limbă de pămînt, ostrov prins de pămînt, faţa pămîntului. Faţa pămîntului, geografia o împarte în 4 părţi: Europa, Asia, Africa, America.

PARTEA ÎNTÎI PENTRU EUROPA
     Europa se hotărăşte despre miază noapte cu Marea Îngheţată, despre răsărit cu Asia. Despre amiază zi cu Marea Mediterană (sau Marea Albă), despre apus cu Marea Atlanticu. 
     Acest teritoriu este divizat în 3 mari împărţiri: 
  • Prima, îi numită despre miază-noapte: Rosia, Şfeţia, Danimarcu, Noverghie, Britanie (ori Inghiltera), Irlanda, Kroenlandie şi toată Marea Baltică.
  • Împărţirea din mijloc cuprinde Polonia (ori Ţara Leşească), Ghermanie, Galia (ori Țara Franţuzească);
  • Împărţirea despre amiază-zi, cuprinde locurile  ţinute de împărăţia turcului în Evropa, Crîmul, Moldavia, Valahia, Rumele, Elveţia, Italia, Şpania, Portogalia. 
    Apoi, urmează o descriere a fiecărui ţinut.  
      
    PARTEA A DOUA PENTRU ASIA

Asia se împarte în 6 mari ţinuturi: Împărăţia turcului, Persia, India, Ostroavele de Asia, Împărăţia chinezilor, Tătarii.

  PARTEA A TREIA PENTRU AFRICA

Africa este partea cea despre amiază-zi, care e înconjurată de ape: doar între Marea Albă şi Marea  Roşie despre răsărit se împreunează cu Asia prin o bucată de pămînt de aproape 50 de leghi. Aici este călduros, căci se află sub drumul soarelui, drept prin mijlocul pămîntului, care cuprinde amîndouă tropice: tropicul lui Canţer şi tropicul lui capricorn (adică drumul racului şi drumul cornul caprii). În acest ţinut multe noroade au avut stăpînire: cartaghenezii, romanii, vandalii, sarachinenii.

                          PARTEA A PATRA PENTRU AMERICA

America se împarte în două: America despre amiază-noapte şi America despre amiază-zi.
AMERICA DESPRE AMIAZĂ ZI, se împarte în: pămîntul ce se numeşte Întărit (se numeşte aşa pentru  că aici dintîi a coborît Hristofor Columb). Aici sînt 4 gubernii: Panama, Cartaghena (numită Indiana), Gviana sau Andaluţie cea nouă, Granata cea nouă (întru care cetatea cea pentru căpetenie este Santafe de Batoga – adică cetatea sfintei credinţe.); Peru, Chiliali; Maghelanica, Plata (sau Paragvai); Brazilie, Ţara Amazonilor, „locuitorii sînt răi, mănîncă oameni, n-au nici lege, nici pravile de dreptăţi”
AMERICA DESPRE MIAZĂ NOAPTE: Această, se împarte în 5 ţinuturi: Canada, sau Franţia nouă, Englitera nouă, Florida, Mesicu nou, Mesicu Vechiu sau Işpania nouă. 
Legile acestor noroade, ce sînt în ambele părţi ale Americii, sînt de multe feluri, închinătoare la idoli şi înainte de a veni şpaniolii peste ei – n-au ştiut nici de potop, nici de naşterea lui Hristos. Dar după venirea şpaniolilor mulţi s-au făcut creştini, de credinţa papistaşilor şi a luteranilor, iar mai pe urmă începîndu-se răzvrătirile în Europa şi eresurile asupra legii, au început a se întoarce iar la legile lor de mai înainte


A doua parte a cărţii învaţă arătarea şi orînduielile globului care se cheamă Cozmografie, adică scrisoare nu numai despre pămînt, dar despre toată lumea.
Aici se face o încercare de a arăta cum sunt aşezate pe glob aceste 4 părţi de pămît descrise.
Gradele de lungime, sînt însemnate după cum s-au arătat pre cercul ecuatorului, care este prin mijlocul pămîntului, de pe care se numără toate meridianele.
Meridianele se numără de la primul meridian care trece deasupra ostroavelor de Canarie, de unde geografii încep a număra, pînă la 360 de grade spre răsărit.
Manualul conţine şi indice de nume geografice, o listă de plante, lista domnitorilor Ţării Moldovei şi descrierea oraşului Iaşi, o “arătare pentru numărul arăpesc, care se politiceşte acum, împreună cu numărul moldovenesc între această tablă pînă la un milion de milioane”.







Începînd cu foaia de titlu pînă la pagina 15 a cărţii în partea de jos a filelor, găsim lăsată o însemnare în limba romănă cu caractere chirilice: „Această sfîntă carte, este a acestei Sfintei Nouă Monastiri Neamţului şi cine sa îndrăzni prin orişice feliu de chip, a o înstrăina dintru această chinovie acela în veci să rămîie subt ne iertat canon: şi ne Blagoslovenia prea curatei Maicii lui Dumnezeu şi a preafericitului părintelui nostru stareţului Paisie.
Pe ultima pagină a cărţii la fel este lăsat un comentariu din care aflăm că la data de 26 aprilie  1818, noaptea, împăratul Alexandru al Rusiei a vizitat Bălţul.
Cartea se găsește în Sectorul Carte Rară și Veche al BȘC, colecția Moldavica.
                                                                             
                                                                           Canțîr GALINA

Referințe bibliografice:
Bianu,I şi N. Hodos. Bibliografia românească veche (1508-1830), Vol.II.- Bucureşti, 1910. - 570 p.
Cereteu Igor. Cartea românească veche și modernă în fonduri din Chișinău: Catalog. - Iași, 2011. - 433 p.